Page 106 - MCRE_PR1_E-book_RO
P. 106
are limite de timp sau contextuale: suntem expuși constant la date și informații care, într-
un fel, ne condiționează starea de spirit și contribuie la definirea gândirii noastre despre
ceea ce se întâmplă în lume, sau mult mai simplu, lângă noi.
Mai multe studii confirmă că utilizarea continuă a internetului ne diminuează gândirea
critică. Aparent, unele aspecte ale internetului nu ajută la dezvoltarea acestei abilități,
dimpotrivă, o slăbesc. Aceasta nu este o ipoteză de temut, ci o concluzie care reiese din
analiză. Rețeaua funcționează în cadrul unor logici care, în mod firesc, au și consecințe.
Cum se întâmplă asta? Multe funcții, servicii sau spații de pe web, de la motoarele de
căutare la rețelele sociale, funcționează cu algoritmi. Principiul ar fi să „intuiască”
interesele și preferințele utilizatorului. Cu timpul, însă, ajung să limiteze experiențele
navigatorilor pe web.
Haideți să privim mai în detaliu! Au existat deja multe discuții în trecut despre fenomenul
cunoscut sub numele de „stabilirea agendei”, adică puterea mass-media de a filtra și
manipula informațiile, concentrând atenția utilizatorilor doar pe subiecte prestabilite,
orientând astfel opinia colectivă. Un proces similar, dar mai rafinat, are loc pe rețelele de
socializare, canale pe care sunt publicate și partajate milioane de tipuri diferite de
conținuturi în fiecare zi: un algoritm bazat pe interacțiune semnificativă este folosit
pentru a filtra știrile, care arată utilizatorului doar conținut cu care a interacționat și față
de care a manifestat interes.
Acest mod, aparent eficient și funcțional, creează o zonă de confort virtual din ce în ce
mai înăbușită și mai restrânsă. Așa-numita „bulă de filtrare”este astfel creată: utilizatorii
afișează știri în cronologia lor, algoritmii propun conținut similar și oamenii se regăsesc,
astfel, într-o bulă în care au acces doar la informații care le confirmă propriile convingeri.
La început ne stabilim propria „agendă” de interes, dar curând capacitatea noastră de
luare a deciziilor trece peste algoritmul care ne blochează în această bulă, pentru a face
ca experiența de pe rețelele sociale să fie cât mai plăcută și mai de durată posibil.
Acest proces dă impuls unui alt fenomen: „camera de ecou”. Camera de ecou se referă
la o situație în care o persoană primește pe internet o serie de informații sau idei care îi
întăresc punctul de vedere, fără a avea acces la alte resurse care ar putea oferi o
perspectivă diferită și, astfel, o viziune mai obiectivă asupra situației.
Consecințele sunt exponențiale: în primul rând, o izolare progresivă, datorită rigidității și
limitării temelor la care suntem expuși, de parcă interesele noastre sunt injectate sub
piele, anihilând orice stimul către curiozitate, deschidere către teme noi și către căutarea
proactivă de informații. Rețelele sociale devin instrumente de distragere a atenției în
masă, care omit informații importante din punctul nostru de vedere. Rezultatul este
slăbirea gândirii critice.
Există trei moduri principale în care internetul acționează în acest sens.
1. Informațiile găsite pe internet ne confirmă opiniile.
Atunci când căutăm un cuvânt pe internet, motorul de căutare activează o serie de
parametri pe baza informațiilor pe care le-a adunat anterior despre noi. In acest fel,
primele site-uri care apar in lista de răspuns la căutarea noastră sunt cele pe care le
106
Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea
exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit
conținutul informației.