Page 108 - MCRE_PR1_E-book_RO

credința că părerea noastră este adevărată și de necontestat, deoarece este întărită și
dovedită de o sumă de știri, pierzând astfel capacitatea de a ne pune întrebări.

Soluția, ca întotdeauna, este conștientizarea și intenția: internetul este un instrument
foarte puternic în slujba omenirii, o resursă enormă care nu poate fi totuși considerată
atotștiutoare. Trebuie să fim educați, orientați și pregătiți pentru sursa digitală
inepuizabilă, ce curge pe ecranele noastre, și doar atunci tehnologia va fi un avantaj și
nu o amenințare.

2.9. CUM PUTEM PROMOVA DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE?

Oamenii care nu și-au dezvoltat gândirea critică se mulțumesc, în general, cu explicații
simple, în conformitate cu propriile părtiniri și prejudecăți cognitive, preferând
sloganurile în detrimentul argumentelor și acceptarea necritică în detrimentul
investigației și verificării aprofundate a surselor.

De la contactul de pe Facebook care distribuie știri false până la marele manager care ia
decizii pripite, fără să pună la îndoială datele pe care le are la dispoziție, persoanele cu o
gândire critică insuficient dezvoltată riscă să se rănească grav pe sine și pe alții.
Cele de mai sus ne conduc la conceptul de „analfabetism funcțional”, adică incapacitatea
de a interpreta corect textele și mesajele, demonstrată de persoanele școlarizate, care,
teoretic, ar trebui să fie capabile să înțeleagă și să verifice informațiile care le sunt
prezentate.

Un segment din ce în ce mai mare al populației școlarizate evită complexitatea, văzând-
o mai degrabă ca pe o amenințare decât ca pe o provocare, conducând societatea către
o regresie cu contururi îngrijorătoare. Cea mai bună modalitate de a contracara această
tendință este adoptarea și dezvoltarea abilităților de gândire critică și aplicarea acestora
la provocările vieții cotidiene și profesionale.

Pentru a dezvolta gândirea critică, cheia constă în a fi obiectiv. Într-adevăr, gânditorul
critic trebuie să fie capabil să-și lase în urmă propriile sentimente, prejudecăți și interese,
pentru a urmări o viziune cât mai obiectivă și reală, bazată pe fapte și context. A ști să
contești preconcepțiile și să adopți noi perspective în numele imparțialității, este, de fapt,
una dintre cerințele de bază ale celor care sunt dispuși să-și testeze gândirea critică.

Iată 3 puncte de vedere utile pentru dezvoltarea gândirii critice:

1. Recunoaște-ți părtinirile... și dă-le deoparte!
Părtinirile, cunoscute și sub denumirea de „distorsiuni cognitive”, includ generalizarea,
prejudecățile, polarizarea (a vedea lucrurile doar ca negru/ alb, corect/ greșit) și așa-
numita „atenție selectivă”, adică tendința de a selecta doar acele părți ale unui discurs,
care ne susțin convingerile și opiniile. Primul pas pentru a înțelege cum să dezvoltăm
gândirea critică este să acceptăm că toți avem părtiniri și să le putem lăsa cu calm
deoparte.

108

Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea
exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit
conținutul informației.