Page 158 - MCRE_PR1_E-book_RO

Există anumite criterii, numite „valori de știri”, care ne permit să evaluăm capacitatea
unei știri de a capta interesul și curiozitatea cititorului/ ascultătorului. Iată câteva dintre
aceste criterii:

● CEVA NOU: când un eveniment se repetă cu o anumită frecvență și are aceleași
caracteristici își pierde din popularitate pentru că publicul nu îi mai acordă niciun
interes.
● Evenimente ACTUALE care s-au petrecut sau au fost descoperite recent pot stârni
curiozitatea cititorilor. Este un concept important pe care se bazează și
competitivitatea unui produs editorial/ media.
● PROXIMITATE: cu cât un eveniment este mai aproape de cititori (din punct de
vedere al spațiului geografic, psihologiei, culturii, etc.), cu atât este mai probabil să
atragă atenția publicului și să devină astfel foarte cunoscut.
● DIMENSIUNE: cu cât evenimentul are o mai mare intensitate, cu atât poate avea
mai mult efect asupra audienței cititorilor/ spectatorilor.
● DRAMATISM: știrile care trezesc emoții sau impresii puternice stârnesc
curiozitatea publicului mult mai mult decât știrile plictisitoare.
● CONSECINȚE PRACTICE: știrile care au un impact direct asupra vieții de zi cu zi a
oamenilor sunt potențial mai populare decât știrile care nu au nicio legătură cu
viața de zi cu zi (de exemplu, creșterea costului vieții, noi reglementări care aduc
schimbări în viața oamenilor, crize economice).
În zilele noastre, rețelele sociale joacă un rol cheie în răspândirea știrilor. Într-adevăr, unul
dintre aspectele caracteristice ale societății de astăzi este viteza, iar acest lucru este
valabil și în domeniul informației: rețelele sociale au devenit atât de populare pentru că
știrile pe care le oferă se răspândesc cu repeziciune, sunt actualizate în mod constant și
sunt un instrument perfect pentru ca oamenii să fie mereu la curent cu ceea ce se
întâmplă în orice parte a lumii.

Deși rețelele sociale au adus schimbări pozitive, nu trebuie să subestimăm consecințele
negative a acestora. Răspândirea rapidă și imediată a informațiilor nu este doar un
avantaj pentru conținutul care este considerat „valid” sau „adevărat”, ci și pentru știrile
false, care îi fac pe oameni să cadă în capcana dezinformării.

Pe rețelele de socializare circulă o mare cantitate de știri false, iar articolele cu titluri
inventate sau atractive sunt create pentru a capta interesul utilizatorului și pentru a-l
determina să dea click pe linkul postat (fenomenul click-baiting), creând în acest fel
audiență sau obținând o vizibilitate cât mai mare.

Putem, așadar, să afirmăm că raportul dintre rețelele sociale și informație reprezintă o
sabie cu două tăișuri.

Avantajul și dezavantajul circulației știrilor în rețelele de socializare au ca principală
caracteristică anularea intermediarului. Informațiile sunt postate și distribuite pe
diverse site-uri în timp real fără niciun filtru sau control, astfel că fiecare utilizator de
internet poate deveni un producător de conținut.

Această libertate de a produce conținut prin intermediul rețelelor sociale îi face pe
oameni să se simtă liberi și să-și exprime gândurile, opiniile, valorile și sentimentele fără
să fie nevoiți să suporte anumite consecințe. Acest lucru face ca oamenii să se informeze
158

Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea
exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit
conținutul informației.