Page 163 - MCRE_PR1_E-book_RO

13
din 2016. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Oxford susține că Twitter
a fost plin de conținut polarizant și conspirativ în timpul alegerilor prezidențiale din 2016.
Conținutul includea link-uri în limba rusă, WikiLeaks și surse de știri nedorite. Conținutul
a folosit informații înșelătoare pentru a influența înțelegerea de către cititori a
problemelor publice, folosind o exprimare dezbinătoare și inflamatorie.

Deși utilizatorii rețelelor sociale au împărtășit mult conținut politic, cantitatea de știri
politice și informații scrise de profesioniști a fost constant mai mică decât cantitatea de
știri extremiste, de senzație, conspirative, false și alte forme de știri nedorite.

Drept urmare, știrile false difuzate au creat o dezorientare considerabilă în rândul
cititorilor, care au fost presați să aprecieze sau să urască un candidat în detrimentul
altuia, pe baza unor mesaje adesea extrem de emoționale.

COVID-19
În timpul pandemiei de COVID-19, utilizarea rețelelor sociale ca mijloc de informare a
crescut foarte mult. Un procent mare din populație a căutat informații despre pandemie
pe Instagram, Facebook și Twitter. Oamenii aveau nevoie să înțeleagă ce se întâmplă,
dar și să fie permanent la curent cu tot ceea ce se întâmplă. Cu toate acestea, neputând
evalua dacă știrile care circulă pe rețelele sociale provin din surse autorizate și de
încredere, mulți au căzut victime știrilor false și teoriilor conspiraționiste care au găsit
astfel teren fertil pe numeroasele platforme sociale.

Răspândirea de informații false și dezinformarea privind pandemia COVID-19 a avut
repercusiuni foarte grave, punând în pericol sănătatea publică și afectând direct viața
oamenilor.
Știrile false care au circulat de la începutul pandemiei și care au reprezentat un pericol
grav pentru sănătatea oamenilor au vizat în esență:

o promovarea produselor și serviciilor false (de exemplu, teste și vaccinuri false
COVID-19);
o încurajarea unui fals sentiment de securitate (de exemplu, informații înșelătoare
despre tratamente);
o crearea de suspiciuni și îndoieli cu privire la instrucțiunile și sursele oficiale.

2.3. UTILIZAREA RESPONSABILĂ A REȚELOR SOCIALE PENTRU A EVITA
RĂSPÂNDIREA ȘTIRILOR FALSE

Posibilitatea oferită de social media de a se simți parte activă a sistemului informațional
extinde aria de responsabilitate a utilizatorilor individuali și comportamentul „social” al
acestora. Utilizatorii sunt îndemnați să recurgă la un mod de „utilizare responsabilă” a
rețelelor sociale, evitând răspândirea, fără control a conținutului și a mesajelor de slabă

13 https://www.courthousenews.com/wp-content/uploads/2017/11/social-media-report.pdf
„Rețelele sociale, știrile și informațiile politice în timpul alegerilor din SUA: conținutul polarizant
a fost concentrat în statele swing?”- 28.09.2017
163

Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea
exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit
conținutul informației.