Page 164 - MCRE_PR1_E-book_RO
P. 164
calitate și credibilitate îndoielnică. Această măsură este necesară pentru a proteja atât
credibilitatea utilizatorului, cât și credibilitatea sistemului informațional, în general.
Ceea ce spunem, postările care ne plac și conținutul pe care îl distribuim devin parte din fluxul
de informații al persoanelor de contact. Fiecare dintre noi este „media” și ar trebui să ne
simțim responsabili pentru acțiunile și alegerile noastre în aceste medii digitale. A fi pe deplin
conștienți de comportamentul nostru online ne poate face să fim mai buni și împreună să
contribuim în mod pozitiv și constructiv la protejarea ecosistemului informațional.
Valigia Blu (Comunitatea informațională italiană), postată la 20.10.2016
Întrucât lumea digitală și virtuală de astăzi ne oferă oportunitatea de a participa activ, de
a distribui și de a crea conținut, este important să dobândim cunoștințele, aptitudinile și
abilitățile pentru a recunoaște când și ce fel de informații avem nevoie, unde și cum să
obținem aceste informații, cum să le evaluăm și mai ales cum să le folosim cu
responsabilitate. Acest set de cunoștințe și abilități se numește alfabetizarea media și
informațională și a fost definit de UNESCO .
14
După cum s-a discutat pe larg mai sus, în zilele noastre suntem copleșiți de o multitudine
de știri: unele adevărate, altele false, altele incorecte. Pe lângă dezvoltarea abilităților
precum gândirea critică, putem învăța să distingem știrile adevărate de cele false prin
practică: aceasta înseamnă să acordăm mai multă atenție informațiilor care circulă în
mediul online, să punem întrebări, să citim cu atenție și să căutăm dovezi care să susțină
ceea ce citim.
Toți oamenii care folosesc rețelele sociale au un rol important în prevenirea răspândirii
știrilor false, asigurându-se că ceea ce distribuie provine dintr-o sursă de încredere. Deci,
ce putem face pentru a recunoaște conținutul fals din mediul online? Când este necesar
să verificați din nou înainte de a distribui ceva în mediul online?
Nu ar trebui să mergem atât de departe încât să dezmințim tot ceea ce apare pe rețelele
sociale, dar trebuie să adoptăm anumite comportamente și să dezvoltăm anumite
abilități care să ne permită să facem o evaluare adecvată și corectă a știrilor postate.
Când întâlnim o știre care circulă pe internet prin intermediul rețelelor sociale, ar trebui
mai întâi să ne punem câteva întrebări înainte de a distribui sau redirecționa postarea
sau articolul, după cum urmează:
M-am asigurat de sursă? Este un subiect fierbinte sau controversat? Ar putea cineva să-
mi citească postarea dacă o distribui? Pare „prea frumos pentru a fi adevărat”?
Pentru a facilita analiza unei știri care circulă în mediul online, ar putea fi util să ne
răspundem la următoarele cinci întrebări:
CE fel de conținut este? Este adevărat sau fals?
Înainte de a crede sau de a distribui ceva, este important să identificăm dacă respectivul
conținut este adevărat sau fals. Dintre diferitele tipuri de informații false care sunt
răspândite, cele mai relevante sunt:
14 https://www.unesco.org/en/media-information-literacy
164
Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea
exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit
conținutul informației.