Page 18 - MCRE_PR1_E-book_RO

Imaginea 3 – creată de MEUS, pe baza conținuntului preluat de la Eoghan Sweeney

Și, totuși, de ce cred oamenii știrile false? Iată câțiva factori determinanți:

1. Eroarea de atribuire: asta se întâmplă când ceva sună cunoscut, dar nu ne
amintim unde l-am văzut. Este suficient să vadă un titlu fals, de exemplu,
„imigranții primesc apartamente gratuite în Spania”, pentru ca oamenii să devină
mai sensibili la știrile false despre imigrație în viitor. Mai mult, atunci când o
minciună se repetă, ne dă un fals sentiment de consens, că toată lumea gândește
așa. Acest lucru poate duce la false convingeri colective, așa-numitul efect
Mandela, deoarece unii oameni cred că președintele Africii de Sud a murit în
închisoare în anii 1980. În realitate, a murit acasă în 2013. Sau, de exemplu, celebrul
om cu o pungă de plastic în mână nu a fost lovit de tanc în protestele din Piața
Tiananmen, deși mulți oameni cred că a fost.
2. Prejudecata de confirmare: aceasta este tendința naturală a creierului de a crede
că ceea ce se potrivește gusturilor sau opiniilor noastre este real, chiar dacă este
fals. În plus, atunci când o știre trezește emoții, este mai ușor de crezut.
3. Consolidarea socială sau discreditarea celor care cred altfel. Convingerile legate
de sentimente puternice caută întărire socială, să-i sprijine pe cei care gândesc la
fel și să-i respingă sau să discrediteze pe cei care cred contrariul (chiar și atunci

18

Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea
exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit
conținutul informației.