Page 19 - MCRE_PR1_E-book_RO

când oferă date și dovezi). Este ușor ca această părtinire să apară în situațiile în
care un subiect stârnește reacții emoționale puternice - subiecte politice - și
despre care raționăm mai mult în funcție de sursă sau de cine împărtășește
informația. Farsele apar sub iluzia falsă că sunt împărtășite de mulți, când de fapt
sunt răspândite de boți.

Universitatea din Michigan a dezvoltat o inteligență artificială care a identificat „știri
false” în 76% din cazuri, în timp ce oamenii au avut dreptate doar în 50% din cazuri.

Ce putem face? Să ne dezvoltăm gândirea critică! Acesta este motivul pentru care a luat
naștere proiectul MCRE, care vă va ajuta să vă dezvoltați abilitățile și competențele
necesare pentru a detecta știrile false și a analiza sursa acestora, canalul prin care sunt
distribuite, etc. înainte de a apăsa butonul de distribuire.

2.2. CONCEPTE CORELATE CU ȘTIRILE FALSE

În această secțiune, vă prezentăm un glosar de concepte legate de știrile false. Cu cât
știți mai multe despre aceste concepte, cu atât vă va fi mai ușor să detectați știrile false.

2.2.1. Dezinformare
Informații false, care sunt împrăștiate în mod deliberat pentru a induce în eroare.

Deoarece nu există un acord universal asupra definiției sale, termenul „dezinformare”
este în prezent preferabil acelui de „știri false”. Acest lucru este recomandat de Raportul
Grupului de Experți al Comisiei Europene "A multidisciplinary approach to
disinformation", care respinge folosirea termenului de „știri false”. Pentru a pune capăt
inexactității termenului, Comisia Europeană (CE) a inventat conceptul de „disfuncție
informațională”, termen care include:

o „Informare greșită”, adică informații false partajate în rețele, dar fără intenția de a
provoca vreun rău;
o „Dezinformare” sau informații false împărtășite cu intenția de a provoca rău;
o „Informare rău-voitoare”, în care informații veridice sunt partajate pentru a
provoca prejudicii, cum ar fi dezvăluirea de informații private în sfera publică.

2.2.2. Post-adevăr

Oxford îl definește ca fiind fenomenul care apare atunci când „faptele obiective au o
influență mai mică în definirea opiniei publice decât cele care fac apel la emoții și
convingeri personale”, și a fost un termen utilizat pe scară largă în timpul campaniei
electorale a președintelui Trump și, de asemenea, cu campania pentru Brexit în Regatul
Unit. „Post-adevăr” a fost votat cuvântul anului 2016 de către The English Oxford
Dictionary, utilizarea sa crescând cu 2000%.

19

Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea
exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit
conținutul informației.