Page 147 - MCRE_PR1_E-book_RO
P. 147
o prin citirea știrilor;
o prin descoperirea unor știri noi;
o prin distribuirea sau republicarea știrilor;
o prin publicarea propriile fotografii, videoclipuri sau rapoarte de știri;
o prin comentarea știrilor.
Utilizarea rețelelor sociale ca sursă de informare a devenit o modalitate din ce în ce mai
cunoscută de a obține informații și de a afla noi știri, atât pentru adulții în vârstă, cât și
pentru cei tineri. Există o serie de modalități prin care rețelele sociale afectează în mod
pozitiv lumea știrilor și a jurnalismului, dar este important să recunoaștem că acestea
pot avea și un impact negativ asupra știrilor pe care oamenii le consumă, cum ar fi știrile
false, știrile subiective și cele cu conținut tendențios.
Din acest motiv, este esențial să fiți capabil să identificați natura știrilor care circulă pe
rețelele sociale și, în cazul în care citiți o știre falsă, să înțelegeți cum ați putea să
gestionați o astfel de situație.
2.1. STIRILE DIN SOCIAL MEDIA: ADEVĂRATE SAU FALSE?
Înainte de a vedea cum să distingeți știrile reale de cele false care circulă pe rețelele
sociale, este necesar să aflați câteva informații despre potențialul, oportunitățile și
riscurile utilizării rețelelor sociale, precum și despre obiectivul știrilor care apar pe diferite
tipuri de rețele sociale.
2.1.1. Potențialul, oportunitățile și riscurile utilizării rețelelor de socializare
Pe baza celei mai cunoscute și acreditate definiții oferite de Andreas Kaplan și Michael
Haenlein, social media reprezintă „un grup de aplicații bazate pe internet care sunt
construite pe fundamentele teoretice și tehnologice ale Web 2.0 și care permit crearea
și schimbarea de conținut generat de utilizator” .
9
Putem simplifica acest concept spunând că rețelele sociale sunt tehnologii interactive
care facilitează crearea și partajarea de informații, idei, interese și alte forme de
exprimare, prin intermediul comunităților și rețelelor virtuale.
Caracteristica principală este așadar orizontalitatea lor în crearea și răspândirea
conținutului, care se află în contrast cu verticalitatea mediilor de comunicare clasice.
Spre deosebire de mediile de comunicare tradiționale, prin rețelele sociale toți oamenii
implicați pot crea, posta și distribui conținut.
Utilizarea pe scară largă a rețelelor sociale a adus schimbări nu numai în rolurile de
comunicare, ci și în modurile de comunicare: nu mai este vorba de un mesaj unilateral
de tip „unu la mulți”, ci de un mesaj multidirecțional de tip „mulți la mulți” „ sau „de la
egal la egal”. „Monologul” s-a transformat în „dialog” între utilizatori și, prin urmare, rolul
de emițător și receptor se schimbă continuu, fără să mai existe un raport de ierarhizare.
9 „Utilizatori ai lumii, uniți-vă! Provocările și oportunitățile social media”, 2010, Andreas Kaplan și Michael Haenlein.
147
Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea
exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit
conținutul informației.
