Page 71 - MCRE_PR1_E-book_RO

3.3.4. Testul labirintului
Cursanții sunt împărțiți în grupuri formate din doi/ trei participanți; fiecărui grup i se va
prezenta o temă (sau își crează ei propriul scenariu) pe care trebuie să o rezolve pe baza
informațiilor pe care le dețin. Adesea, li se prezintă câteva posibile scenarii de rezolvare,
dar pentru un proces de dezvoltare eficient al gândirii critice, cursanții ar trebui să-și
creeze propriile scenarii, să-și aleagă propriile subiecte de dezbatere, identificând,
consecințele rezultate pentru fiecare variantă a acțiunii prezentate. Fiecare set de
consecințe este scris pe o tablă, iar acțiunea care le generează este menționată pe o foaie
adezivă care este pusă deasupra celor scrise pe tablă. Formatorul poate prezenta cât mai
multe situații care ar rezulta din acțiunea respectivă. Odată ce activitatea s-a terminat,
echipele completează și analizează labirintul de rezolvare creat de o altă echipă. Ei
identifică acțiuni și consecințe alternative și le compară cu cele stabilite deja.

3.3.5. Tehnica incidentului critic

Această strategie presupune prezentarea de către formator a unei părți extrem de
importante a unei presupuse situații sau probleme critice, pe care cursanții trebuie să o
rezolve. Formatorul, care deține toate informațiile, le împărtășește cursanților doar pe
baza întrebărilor adresate direct. Odată ce soluțiile sunt împărtășite, formatorul
menționează punctele importante și comentează răspunsurile primite.

3.3.6. Metoda socratică
Această strategie este o metodă și o referință importantă în dezvoltarea abilităților de
gândire critică, deoarece antrenează tipul de gândire care se bazează pe raționamentul
logic în analizarea anumitor situații. Se bazează pe adresarea unor întrebări adecvate,
evitându-se întrebările închise, la care cursantul să răspundă cu da/nu sau prin repetarea
informațiilor deja cunoscute. Conform taxonomiei lui Bloom, întrebări închise scad
abilitățile de gândire și nu necesită o capacitate de gândire mai profundă. Întrebările
socratice, numite după Socrate, oferă posibilitatea de a face schimb de idei și viziuni, de
a da noi semnificații conținutului acestora, dar și de a căuta și accesa noi informații.

Exemplu:

Logica dinamicii

- În cazul lockdown-ului impus de evenimente imprevizibile legate de sănătatea
publică, cum putem asigura menținerea desfășurării activităților didactice?
- Există posibilitatea învăţământul la distanţă.
- Ce impact ar avea asupra procesului de învățare acest tip de abordare?

3.3.7. Vizualizare creativă

Această metodă permite cursantului să se imagineze pe sine în viitor, într-o anume
situație. În timp ce cursanții stau cu ochii inchiși într-o poziție relexantă, formatorul îi va

71

Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea
exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit
conținutul informației.